3 momente

Jump to Comments

Aveam parte acum mult timp de o lectie de viata de la un prieten drag. In timp ce eu ma agitam aiurea pe motive de deziluzii sentimentale el ma privea oarecum sictirit in timp ce au ma lamentam pe 10 voci, apoi facea o pauza si imi zicea : ” O sa vina un moment in viata ta cand, privind retrospectiv, iti vei da doua palme si vei regreta. Mult timp, va trece si dupa acest moment si va veni un altul in care iti vei da seama ca nici un regret nu-si are locul in viata asta si ca fiece lucru pe care il faci sau il traiesti te contureaza pe tine ca persoana. Nu ai mai exista tu, cel de acum, daca faptele din trecut nu ar fi avut loc. ” Tin minte ca l-am privit lung, apoi am privit in fata incercand sa inteleg cat mai bine ce-a vrut sa zica si m-am abtinut de la a mai scoate un cuvant.

Problema e ca cele 3 momente ( da sunt 3, primul este cel caracterizat de dezamagire, de negare, de ravasire interioara, al doilea este cel al regretului iar al treilea e cel al constientizarii absentei regretului ), cum spuneam, momentele acestea se repeta ciclic. Ar fi prea frumos sa ajungem intr-o buna zi sa acceptam cu seninatate toate cele pe care le-am, le sau urmeaza sa le traim.

Suntem un cumul de sentimente, de ganduri, de gesturi, de actiuni, toate formandu-ne povestea pe care in fiecare moment ne pregatim sa o marturisim cuiva fata de care simtim o atractie. Iar cand spun atractie nu ma refer exclusiv la modul sexual. Din punctul meu de vedere relatiile interumane nu se impart in doua, sexuale si nonsexuale. Din contra, si atunci cand punem bazele unei prietenii sincere si atunci cand ne implicam intr-o relatie cu un partener tot aceleasi semnale le urmarim. Simtim si gelozie, si dragoste si dezamagire, si liniste si zgomote in ambele cazuri. Iar oricare din relatii trebuie intretinuta cu atentie, respect si, de ce nu, seriozitate.  Apoi in timp, in urma schimburilor acestea, pentru ca, normal, odata ce oferi atatea, ai si asteptari pe masura, iti conturezi inteligenta emotionala. Acest omulet abstract pe care il hranim cu sentimente, inteligenta emotionala pe numele lui, e cel mai mare atu pe care il putem avea. Problema lui, singura dealtfel, e ca in el salasluieste o mult prea mare incapatanare care-l strica aproape complet. L-ai putea considera de-a dreptul simpatic daca nu ai fi nevoit ca atunci cand ti-e lumea mai draga sa dai nas in nas cu toanele lui. Dar nu, el trebuie sa se incapataneze sa repete periodic cele trei momente despre care vorbeam mai sus.Poti sa sustii sus si tare, de cate ori vrea sufletelul tau grav incercat in varii razboaie ca ti-ai invatat lectiile, ca nu iti vei mai repeta greselile cat o fi lumulita asta pe pamant, dar nu. El stie mai bine. Te simte mereu, iti dibuie de fiecare data slabiciunile si exact acolo loveste.

…………………………………

E vreme numai buna de soul, de Otis Redding, de Solomon Burke, de Sam Cooke…Nu-i soare, sta sa ploua, e un bun moment pentru introspectii, zic eu.

4 Comentarii

Filed under discutia necesara

Etichete Otis Redding, Soul, Sam Cooke, Solomon Burke, inteligenta emotionala, introspectie