Am mai povestit despre cum n-am rabdare pentru aproape nimic. Uite din aceasta cauza mi-e aproape imposibil sa ascult house. Bine, acum trebuie sa ma explicitez ce stiu eu ca-i house. Ei bine, un amic imi spunea odata ca orice melodie house care se respecta incepe dupa minim 1:30, intelegand prin partea de incipit un soi de premelodie, o pregatire pentru inceputul de cantec. Adica toti basii, toate scartaielile, toate franturile de vorbe ce se repeta exhaustiv din ce in ce mai multe si mai rapide sau mai complexe, ar fi antrenamentul urechii pentru ceea ce urmeaza. Adica pentru restul de 10 minute dupa care urmeaza un epilog asemanator inceputului.
Cred ca-i momentul acum sa recunosc ca in perioada liceului cand Raluca ma bombarda cu cd-uri cu melodii house eu trisam.
” Ia, draga, asta, e cu tiesto si cu inca niste dj, uite, iti dau si cd roz, numai ia si asculta, ce naiba, ca nu te mai suport cu rockerii aia ai tai nespalati !! ” *
N-am cum sa fiu ipocrita si sa zic ca strambam din nas cand eu in sinea mea ardeam de nerabdare sa ma zbantui pe ele. Eram ca o Scarlett O’Hara prinsa la bal in rochie neagra de vaduva. Adica eram incantata de idee, eram intr-o lume complet noua mie, mai facusem in trecut cunostinta cu basi de-ai celor de la prodigy sau chemical brothers, dar parca ceva era diferit de data asta. Insa, cu oricat de multa bunavointa m-as fi angajat in prealabil mi-era imposibil sa stau cuminte ascultand prima parte a fiecarei melodii. Poate la prima am reusit sa stau pe scaun si sa bat pasnic ritmul cu degetele pe marginea biroului, dar, deja de la a doua ma apucasera dracii. Asa ca, incurajata de faptul ca nu ma stia nimeni, dadeam repede si pofticioasa la refren. Dar si de ala ma saturam rapid. Nu-s facuta sa suport chestii ce se repeta prea mult. Asta e.
Iar asta e doar una din cele multe placeri vinovate pe care le am.
Cateva vorbe meritorii :
Ca tot sunt la capitolul muzica va las totusi cu o melodie de care n-am reusit pana acum sa ma plictisesc.
* Toti rockerii pe care ii ascult eu au o igiena personala ca la carte. Nu stiu alti rockeri cum sunt, dar ai mei miros a parfum si au parul matasos.
asa am colegu asta de liceu, ma fute la cap mereu cu house:|….sau minimal ca oricum rar le disting….eu sunt mai chill…just play guess who
hehe. eu i-am supravietuit lui ralu. asta pt ca ii dau peste mina cind incearca sa deschida winampu cind ajung pe la ea. si n-a atentat cu nici un mix de 80 de minute la viata mea…
daca ne tot gindeam la ralu, sa iti dedic o manea in cinstea ei: http://www.youtube.com/watch?v=IUt1-NEv3Mg
bazyleus : I’m playing the guess who
Sasa : Sa zicem ca fiind mai aproape ca bloc de mine decat de tine, avea o influenta malefica mai prolifica asupra mea.
Iar aia nu-i manea, ba, e reggaeton. Si ai dansat pe masa pe el.
euu ?? cred ca ma confunzi. tot manea e pt mine.
lasa ca tu nu ai prins-o pe ralu cind asculta deep purple si era fan lord
Dar am prins-o cantand hotel california. Sau, ma rog, 3 strofe din alea kilometrice pana cand i-a zis diriga-ta ca-i indeajuns.
na! ca sa mori de ciuda. micutul blaze cintindu-mi the clansman in baru ala in care te-am dus si pe tine
haaaa, haaaa, haaaa! i rule ?
Da, nu mai am ce comenta.
Da tot il prefer pe Bruce.
mda, si tin sa iti marturisesc ca am stat linga niste rockeri care avea mici probleme cu igiena personala…
Aaa, inseamna ca erau tot aia de atunci…
Pentru ca nu ai ureche muzicalaaaa!!!
)