Apologia Cronicii Cârcotașilor

Nu cred că ideea lui Mișu ( cred ) de a se posta drept moderator și de a realiza o ediție-apologetică a Cronicii a fost una salutară și cea mai eficientă metodă de a arunca cu cenusă în stânga și în dreapta, dar mai ales pe propria căpățână. Asta pentru că o serie lungă de osanale este obositoare și e cam devreme să jucăm pe masă atâta timp cât, vorba din popor, mortu nu s-a răcit bine. Așa zisa adunare ad-hoc are prea multe personaje cu un grad ridicat de subiectivitate încât să pot să o iau în serios  ( Dacă aveau coaie o scoteau din bârlog pe Oana Zăvoranu să-și dea cu părerea ). Glumesc, dar mă jenez eu de cât de incomod îi e lui Mișu să stea în picioare și să dea cuvântul după pomelnic. Și încă ceva ce m-a lăsat rece, dar o să se zică că divaghez de la subiect iar spre discuții neverend-ing despre religie intenționat. Toată emisiunea mi-a dat impresia unor îndelungi, şi cam de prost gust pe alocuri, rugăminţi de continuare a emisiunii. Ceva de genul să arătăm la lume că ei trag de noi şi noi ne lăsăm greu. Îmi pare rău, dar nu a fost cea mai elegantă metoda de a gestiona situaţia.

Referitor la ce am zis în postul precedent, nu mi-am schimbat părerea. În altă ordine de idei, un rebranding inteligent și aducerea la masa Cronicii a unui personaj cheie promovat sănătos poate fi salvarea lor miraculoasă. Uitați-vă la Divertis. După ruptura Gyuri-Grecu, cine a avut mai mult de câștigat dacă e să privim retrospectiv și în actual ? Unu la mână cea mai îsteață mișcare a fost prinderea serilor de duminică în trustul PRO, trust ce de departe are unul dintre cele mai western oriented și mai eficiente concepte de tv de pe la noi, și doi la mână ruperea a permis mai multă libertate de creație. Înițial am crezut că era doar o schemă de marketing și că scizura a avut un grad de premeditare, dar plecarea aripii Gyuri tocmai la somniferul TVR mi-a distrus oareșcari bănuieli. Scurtând povestea lungită inutil, SRC e un produs foarte bun care a reînviat Phoenix-ul Divertis din propria cenușă. Au ajutat, bineînțeles și ceva personaje alese pe sprânceană ( spre exemplu Dragoș Stoica, o alegere neobișnuită, dar care a venit cu un suflu nou și cum a venit a și plecat).

Revenind, despre ce personaj vorbesc ? Oricine care poate fi în stare să ocupe scaunul, no pun intented, “mortului”. Poate cineva din echipa deja existentă, poate cineva din showbiz care nu a avut nici o legătură până acum cu Cronica, oricine poate răsări de oriunde ( îmi pare rău, Oana, tu nu eşti pe listă ). Nu ar fi un precedent pentru că emisiuni care și-au schimbat front-line-ul și au avut chiar și un succes și mai mare există de când lumea și pământul. Pot să și schimbe numele, pot să îi zică simplu  Cronica, atâta timp cât formatul este mai mult sau mai puțin respectat, atâta timp cât aduc elemente noi și șterg de praf umpluturile, nu văd de ce și flacăra lor n-ar putea să ardă binemersi în continuare. Cert e că o schimbare se cere ca să se marcheze acest început de drum şi omul respectiv trebuie să debordeze de carismă şi să aibă un dosar cel puţin la fel de curat ca cel al Maicii Tereza.

Nu poţi trece peste un asemenea eveniment ca şi cum nimic nu s-a întâmplat. Sunt, evident, curioasă ce o să se întâmple miercurea viitoare. Normal, eu aş propune să aştepte o lună măcar în care să se scuture bine de-un brainstorming şi apoi să se pună pe treabă.